Domnule prim-ministru,
Domnule ministru,
După măsurile extrem de dure adoptate în ceea ce privește sistemul educațional din România, de parcă profesorii ar fi de vină pentru deficitul major al țării, în contextul în care alocările bugetare pentru Ministerul Educației și Cercetării au fost minime în ultimii 30 de ani, cu toții, cadre didactice, elevi și părinți, ne aflăm la limita colapsului, însuși viitorul României
fiind condamnat la incertitudine.
Desigur, ați uitat de ținta de a aloca cel puțin 6% din Produsul Intern Brut al României pentru finanțarea sistemului de învățământ, conform legii educației, prevedere stabilită, inițial, în Legea 
Educației Naționale din 2011, care a fost amânată de mai multe ori. Noua legislație – Legea învățământului preuniversitar – specifică, de asemenea, că sistemul educațional trebuie să primească 15% din Bugetul General Consolidat, ceea ce ar ajunge la un echivalent de aproximativ 6% din PIB. Dar, cu toate acestea, aplicarea acestei alocări a fost prorogată, inclusiv pentru 2025. Ceea ce nu s-a întâmplat cu plata drepturilor salariale în valoare de miliarde de lei câștigate în instanță de către actorii sistemului judiciar, desigur, pentru care românii plătesc în continuu din taxele și impozitele lor!
Domnule prim-ministru, domnule ministru, ați mințit atunci când ați aruncat vina situației economice grave a României asupra sistemului de educație! Prin urmare, vă solicit să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:
1. „Fundamentarea (majorării normei didactice) este bazată pe o realitate europeană pe care nu o putem contesta, legat de norma didactică” – având în vedere că norma didactică de 18 ore pe săptămână a profesorilor din România era în media Uniunii Europene, iar prin majorarea la 20 de ore pe săptămână, norma didactică din România a ajuns peste media UE, care au fost sursele de documentare pentru această afirmație?
2. „Am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor” – în contextul în care norma didactică stabilită la nivelul de 18 ore încă din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în baza Legii învățământului din 1995, a fost păstrată și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, iar degrevările prevăzute de Legea Deca-Iohannis pentru profesorii cu 15 ani vechime nu au fost aplicate niciodată, când au scăzut, în mod real, ci nu pe hârtie, normele didactice din România?
3. De ce ați decis adoptarea măsurilor de austeritate exact în perioada în care cadrele didactice se aflau în examenele didactice și în plin proces de mobilitate didactică, astfel încât acestea nu au putut fi analizate cu atenție?
4. De ce nu ați prezentat o analiză detaliată a măsurilor și a impactului acestora la nivel de unitate administrativ teritorială și județ?
5. Cine a elaborat aceste măsuri de austeritate, având în vedere că sindicatele ori Institutul de Științele Educației nu au fost angrenate în procesul de analiză? Indicați funcțiile deținute, instituțiile unde lucrează și nivelul de salarizare.
RĂSPUNS:
STIMATE DOMNULE DEPUTАТ,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 2212A/16.09.2025, având ca obiect „Explicații pentru minciunile promovate la adresa sistemului de educație din România”, vă comunic următoarele:
Ministerul Educației şi Cercetării aplică toate prevederile legale în vigoare privind drepturile personalului didactic, în conformitate cu resursele bugetare alocate sectorului educațional. Încadrarea personalului didactic de predare în unitățile de învăţământ preuniversitar, pentru anul şcolar 2025-2026, s-a realizat în baza prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul şcolar 2025-2026, са urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin OMEC nr. 5198/2025.
Măsurile fiscal-bugetare în educaţie, implementate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, dificile, dar necesare, au vizat și reducerea cheltuielilor de personal, în vederea încadrării în bugetul alocat pentru anul 2025, cu precădere a cheltuielilor legate de plata cu ora. În baza datelor preliminare furnizate de inspectoratele şcolare judeţene, rezultă că măsurile adoptate au condus la reducerea semnificativă a celor peste 30.000 norme didactice de predare salarizate în regim de plată cu ora, în anul şcolar 2024 – 2025, care aduceau un cost anual semnificativ.
Personalul care susținea aceste norme salarizate în regim de plată cu ora era reprezentat, pe de o parte, de cadre didactice titulare şi de cadre didactice angajate pe perioadă determinată (suplinitori), care le-au preluat suplimentar, iar pe de altă parte de cadre didactice angajate doar în regim de plată cu ora (cadre didactice asociate/pensionate: circa 5.600 în anul şcolar 2024 – 2025). Astfel, în anul şcolar 2025 – 2026, prin redistribuirea acestor norme didactice de predare salarizate în regim de plată cu ora, în normele cadrelor didactice titulare și ale celor angajate pe perioadă determinată (suplinitori), ca urmare a creşterii cu două ore/săptămână a timpului dedicat pentru predare-învăţare-evaluare cu elevii la clasă (în timpul de lucru săptămânal de 40 de ore pe săptămână), din datele preliminare comunicate de inspectoratele şcolare, numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%; numărul normelor ocupate pe perioadă determinată (cu profesori suplinitori calificați) a rămas relativ constant; a scăzut cu circa 17% numărul normelor ocupate cu personal fără studii corespunzătoare postului (suplinitori necalificați), ajungând la aproximativ 4.500; numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut la jumătate, de la 30.128 la circa 14.500.
Aproximativ 98.6% dintre titulari au rămas în aceleași unități școlare, iar acolo unde fragmentarea normei era deja în peste trei unități școlare s-a creat posibilitatea de a nu se fragmenta suplimentar. Aşadar, în anul şcolar 2025 – 2026, în comparaţie cu anul şcolar 2024- 2025, a crescut atât numărul profesorilor calificați la care copiii au acces, cât și timpul de interacţiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat. În general, a crescut uşor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncă, pe perioadă nedeterminată determinată, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora. Ca urmare, a crescut impactul pozitiv asupra copiilor și s-a îmbunătățit procesul educaţional, urmând ca, în perioada următoare, să fie redus timpul dedicat activităților birocratic- administrative din timpul total de lucru al cadrelor didactice, odată ce acesta este alocat mai şi mult pentru activități de predare.
În concluzie, numărul de titulari nu s-a redus drastic, dimpotrivă, suplinitorii nu au dispărut (suplinitorii calificați au rămas relativ stabili), iar normele la plata cu ora și-au găsit cadre didactice care să le susţină.
Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimate domnule deputat, de toată consideraţia mea.
P. MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
