Actualizare: Situația a fost rezolvată, între timp, după cum ne-au transmis cetățenii din zonă.
Vă adresez acest mesaj în speranța că veți aduce în atenția opiniei publice o situație reală și îngrijorătoare, care persistă de aproape trei săptămâni pe Strada Panduri nr. 11 din Focșani.
În această zonă s-a format o haită de câini agresivi, care reprezintă o amenințare directă pentru siguranța locuitorilor. Au fost deja incidente: o fetiță și o doamnă au fost atacate, reușind să scape doar datorită intervenției vecinilor.
Am contactat în repetate rânduri Poliția Municipală și numărul 0237 922, iar doamnele și domnii cu care am discutat au fost de fiecare dată amabili, receptivi și mi-au transmis că au făcut sesizări către serviciul de ecarisaj. De asemenea, am fost informată că persoana care se ocupă direct de capturarea câinilor poate fi contactată la numărul 0730 513 550.
Vineri, 4 iulie, mi s-a spus că un echipaj va interveni în acea zi. Luni dimineață, 7 iulie, am revenit cu un nou apel, întrucât câinii erau în continuare în zonă și reprezentau un pericol vizibil.
După-amiaza aceleiași zile, un echipaj a venit și a prins câinii, lucru confirmat și de vecini. Cu toate acestea, în aceeași seară, câinii au reapărut exact în același loc.
Este important de subliniat că nu este vorba despre alți câini, ci despre aceeași haită. Sunt câinii pe care îi vedem zilnic de săptămâni întregi – îi recunoaștem după culoare, comportament și locul unde stau. Asta ne face să credem că au fost eliberați înapoi în zonă, ceea ce este de neînțeles și inacceptabil. Este nedrept și revoltător să trăim constant cu teama de a fi atacați pe stradă, în apropierea propriei locuințe.
Prin intermediul presei, fac un apel la clarificarea acestei situații:
• Ce se întâmplă cu câinii după ce sunt prinși?
• Cine decide eliberarea lor și unde anume?
• Există vreo evidență sau un control oficial al acestor acțiuni?
Nu doresc să acuz sau să blamez autoritățile locale – din contră, apreciez disponibilitatea și profesionalismul de până acum. Cer însă transparență, responsabilitate și o soluție reală, pentru ca locuitorii din zonă să își poată desfășura viața de zi cu zi în siguranță.
Vă întreb direct:
Dumneavoastră v-ați lăsa copiii, nepoții ,soția sau părinții să circule zilnic printre acești câini?
Dacă răspunsul este „nu”, vă rog să înțelegeți că nici eu nu-mi pot expune copilul unui asemenea risc.
Vă trimit și câteva fotografii care arată situația reală din zonă.
Vă rog, faceți tot ce ține de dumneavoastră pentru ca aceste animale să fie ridicate definitiv, nu doar mutate temporar sau lăsate înapoi.
Cu respect, Liliana Lăbunț
De asemenea, am primit la redacție și adresa trimisă de cititoarea ziarului nostru către Serviciul de Ecarisaj.
„V-am contactat vineri, 4 iulie 2025, în cursul după-amiezii, pentru a vă sesiza prezența unei haite de câini în zona Str. Panduri nr. 11, Focșani, care ne terorizează de peste trei săptămâni. V-am informat că o fetiță și o doamnă au fost atacate, iar acestea au fost salvate doar datorită intervenției vecinilor. Mi-ați transmis că veți trimite un echipaj în aceeași după-amiază pentru a aduna câinii.
Luni, 7 iulie 2025, v-am contactat din nou pentru că animalele erau tot acolo, iar dimineață am fost nevoită să ocolesc zona pentru a putea merge la cumpărături, de teama unui atac.
V-am explicat că fiica lucrează intens la un proiect la CNU, fiind nevoită să se deplaseze seara. Soluția oferită de dumneavoastră a fost să cumpăr spray pentru câini și să o însoțesc personal, pentru că, citez, “nu reușiți să prindeți toți câinii pentru că migrează”.
Am înțeles dificultățile implicate, dar ceea ce nu înțeleg și nu pot accepta este următorul aspect. Echipajul dvs. a intervenit în cursul zilei de luni, 7 iulie, și a prins câinii – lucru confirmat de vecini. Cu toate acestea, în aceeași seară, aceiași câini au reapărut în zonă.
Vă rog să-mi explicați concret ce s-a întâmplat, pentru că această situație este neclară, periculoasă și inacceptabilă pentru o zonă locuită.
Aștept un răspuns clar și o soluție urgentă.
Cu respect,
Labunt Liliana.
