În goana lor după imagine și după atragerea de simpatizanți, fie că vorbim de persoane fizice sau de persoane juridice, Nicușor Halici (președintele CJ Vrancea) și Valentin Misăilă (primarul Focșaniului), fac reclamă unor firme private în condiții care ar trebui analizate de instituțiile abilitate (Curtea de Conturi, Agenția Națională de Integritate etc.)
Promovarea de către o instituţie publică a unor firme private poate ridica probleme de legalitate sau de etică, în funcţie de condiţii şi scopuri.
Codul administrativ (OUG 57/2019) prevede în partea referitoare la statutul funcţionarilor publici obligaţia de „utilizare responsabilă a resurselor publice”, cum ar fi: „funcţionarii publici trebuie să folosească timpul de lucru, logistica instituţiei publice etc. doar pentru activităţi aferente funcţiei”.
În cod se mai spune şi că funcţionarilor le este interzis să permită „utilizarea funcţiei publice în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale”
Unde apar riscuri într‑o situaţie de promovare de firme private
Dacă instituţia publică foloseşte resurse (timpul funcţionarilor, spaţiu al instituţiei, logistică, reţea de comunicare oficială etc) pentru a promova una sau mai multe firme private, fără justificare în interes public clar, poate fi vorba de o utilizare necorespunzătoare a resurselor publice („bunuri aparţinând instituţiei … numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei”)
Justificarea celor două instituții ar fi aceea că susțin mediul de afaceri și promovează branduri locale. Da, dar se naște întrebarea firească: „Pe ce criterii se face această promovare și cum sunt alese anumite firme din cele 11.000 active la nivel de județ?”
Dacă promovarea creează avantaje pentru o firmă privată (sau firme private), fără un proces transparent (de ce exact acea firmă, după ce criterii, ce selecţie s‑a făcut) — ar putea exista problema imparţialităţii sau chiar favorizării. Aceasta devine mai problematic dacă firma are relaţii contractuale cu instituţia publică sau dacă deciziile instituţiei pot influenţa acea firmă (conflict de interese).
În acest moment nu avem date că Primăria și CJ-ul ar avea relații contractuale cu firmele pe care le-au promovat în acest an.
Dacă imaginea, resursele instituţiei publice sunt folosite ca „publicitate” pentru o activitate comercială privată atunci s‑ar putea considera că instituţia face reclamă privatului, ceea ce poate fi neadecvat.
Așadar, este cel puţin problematică din perspectiva normelor de integritate, transparenţă şi utilizare a resurselor publice situațiile de mai sus. (EdV)
Precizare: Articolul a fost scris cu ajutorul ChatGPT.
