66 de angajați (scenariul 1) sau 88 de angajați (scenariul 2) ar urma să fie concediați dintre cei care lucrează la Consiliul Județean Vrancea (365 de angajați acum în total are CJ, în care sunt incluși și angajații instituțiilor din subordinea CJ). Primăria Focșani (incluzând instituțiile din subordinea ei) are 511 persoane angajate acum, urmând să fie disponibilizate 56 de persoane (scenariul 1) sau 85 de persoane (scenariul 2).
Vizualizați mai jos situația pe fiecare localitate în parte din județul Vrancea. Atenție: situația se referă doar la UAT-urile din Vrancea (68 de primării comunale, Primăria Focșani, Primăria Adjud, Primăria Mărășești, Primăria Odobești, Primăria Panciu și CJ Vrancea). Nu sunt afectate (propuse spre reformă prin pachetul guvernamental dezbătut zilele acestea), deocamdată, instituții precum Finanțele, Casa de Pensii, AJPIS, ITM etc.
În Vrancea, sunt 2872 de oameni care lucrează acum în primării, CJ Vrancea și în instituțiile subordonate acestora, la o populație de peste 320.000 de locuitori.
Analiză administrația locală – Septembrie 2025
Informațiile prezentate pe această pagină au caracter informativ și reprezintă o imagine a personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene din România.
Analiza se bazează pe:
– Datele privind populația de la Institutul Național de Statistică;
– Numărul maxim de posturi calculat conform punctului 1 din anexa la O.U.G nr. 63/2010 pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Datele au fost raportate de prefecturi în prima jumătate a anului 2025, pentru fiecare județ. Acest număr este calculat în funcție de numărul de locuitori pentru fiecare unitate administrativ teritorială și este prima bază de calcul pentru simularea reducerii de personal. S-au făcut două simulări: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim de posturi) și o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim de posturi).
– Numărul de posturi pentru poliția locală și paza obiectivelor de interes județean, calculat conform formulei actuale de 1 post la 1.000 locuitori. Acest număr este a doua bază de calcul pentru simularea reducerii de personal. S-a simulat ipoteza de calcul de 1 post la 1.200 locuitori.
– Alte posturi stabilite conform legislației asupra cărora nu s-au propus modificări (evidența populației, șoferi pentru microbuze școlare, posturi pentru fonduri europene).
Observații:
Numărul maxim de posturi este limita superioară pe care nu o pot depăși posturile cuprinse în organigramele autorităților locale. Organigramele sunt stabilite de către fiecare consiliu local și diferă de la o localitate la alta, reflectând politicile publice locale. În cea mai mare parte a localităților, numărul de posturi din organigrame este mai mic decât cel maxim. Adunând pentru toate localitățile din România numărul maxim de posturi, rezultă un total de aproximativ 190.000 posturi.
Numărul total de posturi înființate din toate organigramele autorităților locale din România este de aproximativ 164.000 posturi. Se observă că este mai mic cu 14% decât numărul maxim de posturi prevăzut în lege. Nu toate posturile dintr-o organigramă sunt ocupate, existând și un număr de posturi vacante.
Din cele ≈164.000 posturi cuprinse în organigrame, conform datelor colectate, posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000, diferența de 21% reprezentând posturi vacante. Posturile sunt ocupate în funcție de decizia independentă a autorităților locale, gradul de ocupare fiind diferit de la o localitate la alta.
În concluzie, numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de ≈61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante.
Pentru fiecare unitate administrativ-teritorială este o oportunitate să își evalueze schemele de personal, prin comparație cu alte UAT-uri, în așa fel încât să le poată corecta.
Analizarea acestor date permite corectarea unor eventuale erori de raportare. Datele au fost colectate prin Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se bazează pe raportări ale prefecturilor. Având în vedere ușoare diferențe de raportare, s-ar putea înregistra un grad de eroare de aproximativ ±2% la nivelul întregii țări.
