Medicul român Camelia Smicală, prizonieră în Finlanda, iar copiii săi ținuți captivi în ”azil”, fără drept de a sta cu mama lor! Ministerul Afacerilor Externe se spală pe mâini, iar avocata Ana Corina Săcrieru dă o replică juridică afirmațiilor făcute de diplomații români.

Avocata Ana Corina Săcrieru scrie pe Facebook despre situația medicului român Camelia Smicală, ținută departe de copiii ei de mai mulți ani, deși copiii vor să stea cu mama lor:

”Adevărul juridic față de comunicatul lung al MAE in cazul dnei Cameilei Smicală si minorilor care ieri au cerut protecție și gazduire în interiorul Ambasadei, iar de mai bine de doi ani cer repatrierea”:

Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 248/2005, cetățenilor români le este garantat dreptul de a reveni oricând în țară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.

Potrivit Regulamentului CE 2201/2003, punctele 12 și 13 din preambul, interesul superior al copilului este acela care dictează competențele, iar competența generală stabilită de art. 8 din același Regulament se referă doar la reședința obișnuită a copilului, și nu la aceea forțată cum este cazul celor doi minori care sunt închiși în centre de copii, având reședința forțată și nu obișnuită în Finlanda.

Potrivit art. 12, 13, 14 și 15 din Convenția privind drepturile copilului, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, are dreptul de a fi ascultat, iar cei doi minori în vârstă de 13 si respectiv 12 ani exact acest lucru îl solicită, să se ţină cont de voinţa, opinia şi cuvântul lor, de solicitarea expresă de a se stabili domiciliul în România.

Aceasta cu atât mai mult cu cât nu li s-a încuviințat ascultarea de către un judecător pe teritoriul țării unde sunt ținuți impotriva vointei lor, in centre, separați de mama lor, răspunsurile Ministerului de Justiție din Finlanda fiind exclusive în sensul că numai Primăria din Tampere are competență să dispună orice măsură în ceea ce îi privește.

S-a ajuns astfel la încălcarea gravă a Convenției privind drepturile copilului, atât în ceea ce privește art. 9, cât și art. 12, 13, 14, și 15 din Convenție, dar și punctul 19 din preambulul Regulamentului 2201/2003, referitor la rolul important acordat de Regulament ascultării copilului, ascultare care nu doar că nu contravine în cazul lor procedurilor naționale de la domiciliul lor legal din România, dar este și în concordanță cu acestea, respectiv art. 29 alin 1 și 2 din Legea 272/2004 conform cărora copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește. În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, in cazul reglementării finlandeze, vârsta fiind de 12 ani.

Subliniem faptul că cei doi minorii au și cetățenie română cu domiciliul legal în Piatra Neamț și tot ce solicita de atâta timp este revenirea in țară, tot ce au solicitat ieri a fost protecția statului român – adică statul lor de cetățenie – față de situația extrem de gravă în care s-a ajuns, Maria fiind practic izolată și interzicandu-i-se inclusiv contactarea propriului avocat.

Citește și:   ULTIMA ORĂ: Se redeschid Bisericile. Vezi măsurile propuse de Institutul de Sănătate Publică, din cadrul Ministerului Sănătății!

Cei doi minori: “Astfel, deși din 2015 până în prezent si noi si mama noastră am făcut nenumărate cereri de a ni se permite să ne întoarcem in Romania si de a fi eliberați din centrele in care suntem ținuți forțat, statul finlandez refuză să ia vreo măsură in privința noastră, neexistând nicio singură hotărâre judecătorească prin care să se dispună plasamentul nostru in aceste centre in care suntem ținuți forțat, ci, dimpotrivă, există o hotărâre judecătorească – ultima – din 15.06.2016 care ne stabilește domiciliul la mamă (in sensul că anulează măsura anterior luată, rămânând in vigoare prima hotărâre, respectiv aceea de a locui cu mama noastră).

Cu alte cuvinte, noi nu avem reședința obișnuită în Finlanda pentru că, a fi închiși cu forța împotriva voinței noastre într-o reședință, nu reprezintă reședință obișnuită in sensul Regulamentului 2201/2003.

Noi, toți cei patru reclamanți (copiii și bunicii Radu și Lucia Smicală- n.n.), am solicitat constant din 2015 până in prezent repatrierea noastră a copiilor pentru a putea locui cu noi, bunicii. Această situație rezultă din toate cererile publice anexate. Subliniem că mama celor doi reclamanți minori, pârâta Jalaskoski Mihaela Camelia este cea care ne îngrijește in prezent in măsura in care i se permite acest lucru, fiind cea de care suntem atașați, în special pentru că ne-a salvat viața de nenumărate ori din vătămările fizice grave la care ne-a supus tatăl nostru.

Aceasta au cerut cei doi copii, mama și bunicii lor, constant autoritatilor române, iar ieri, 15 noiembrie 2019, în plus față de această situatie a intervenit abuzul teribil exercitat asupra lor prin izolarea Mariei atât de ei cât si de orice legătură cu avocatul ei din Finlanda.

Potrivit art. 3 lit. b din Legea 272/2004, minorii fiind cetățeni români, ținuți forțat în străinătate, împotriva voinței lor, beneficiază de dispozițiile acestei legi, la fel cum beneficiază de toate celelalte dispoziții legale mai sus enunțate, iar potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 248/2005, cetățenilor români le este garantat dreptul de a reveni oricând în țară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.

Acesta este adevarul juridic.

Comunicatul MAE:

Precizări de presă

Cu privire la declarațiile din spațiul public ale doamnei Camelia Jalaskoski privind intenția de a solicita azil în Ambasada României la Helsinki și repatrierea sa împreună cu cei doi copii minori ai săi, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

În cursul zilei de astăzi, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul României la Helsinki să o contacteze de urgență pe doamna Jalaskoski și să o invite la o discuție, la sediul misiunii diplomatice, pentru a clarifica solicitările sale și posibilitățile de asistență consulară, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. MAE precizează, totodată, că ambasadorul României o contactase deja telefonic pe doamna Jalaskoski, în cursul zilei, pentru a transmite disponibilitatea de a continua discuțiile cu privire la situația acesteia.

Astfel, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a contactat-o telefonic pe doamna Jalaskoski și a invitat-o la sediul misiunii pentru o discuție clarificatoare. În cadrul conversației telefonice, ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu, a reiterat întreaga deschidere a Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv a misiunii diplomatice de a continua dialogul, asistența consulară și demersurile în beneficiul doamnei Jalaskoski și a celor doi minori, cetățeni români, cu respectarea dreptului internațional și european și a legislației statului de reședință.

Citește și:   EXCLUSIV: Distribuitorii de DROGURI își fac de cap în Focșani. Bântuie prin zona liceelor, iar unii elevi nu au rețineri în a se droga în toaleta școlii!

Doamna Jalaskoski a refuzat invitația, condiționând derularea discuției în sediul Ambasadei de acceptarea solicitării sale de acordare de azil în Ambasadă.

Ținând cont de cele de mai sus, și având în vedere solicitarea doamnei Jalaskoski de acordare de către statul român a azilului, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

– Azilul este o formă de protecție acordată de către un stat pe teritoriul său (deci nu în interiorul unei Ambasade, al cărei teritoriu, în dreptul diplomatic actual nu este echivalent cu teritoriul statului de care aparține) unei persoane având cetățenia unui alt stat sau unui apatrid și vizează protejarea persoanei în cauză în situațiile în care viața, integritatea fizică sau libertatea acesteia ar fi amenințate pe motivul apartenenței la o rasă, religie, naționalitate, la un anumit grup social sau pentru opinii politice;

– Întrucât doamna Camelia Jalaskoski este cetățean român, această formă de protecție nu este aplicabilă în cazul său;

– Conceptul de azil nu poate fi invocat în relația dintre statele membre ale Uniunii Europene, având în vedere că Uniunea Europeană plasează protejarea drepturilor fundamentale printre valorile sale. Norma UE în materie, respectiv Regulamentul (UE) nr. 604/2013, se referă exclusiv la cererile formulate de cetățeni ai unui stat terț (stat non-membru UE) sau de apatrizi.

De asemenea, ambasadorul României la Helsinki a exprimat întreaga disponibilitate a Ambasadei României la Helsinki de a prelua cererile de eliberare a unor documente de călătorie pentru cei doi minori, după prezentarea documentelor necesare și cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege.

MAE menționează că situația doamnei Camelia Jalaskoski și a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistență consulară pe lângă serviciile locale de protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe și alte autorități centrale finlandeze.

Trimite știrea prietenilor tăi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.