Deși este invizibil, aerul pe care îl respirăm este esențial pentru o viață sănătoasă. Este un adevăr pe care foarte puțini dintre noi îl conștientizăm, pentru că, spre deosebire de hrană, aerul este invizibil, însă ne afectează sănătatea cel puțin la fel de mult. Pornind de la aceste premize, președintele CJ Vrancea, Cătălin Dumitru Toma, a solicitat responsabililor din instituție o atenție sporită în ceea ce privește proiectele derulate de Consiliul Județean în materie de creștere a calității aerului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respiră aer poluat. Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat în cadrul Conferinţei mondiale asupra poluării aerului şi sănătăţii (29 octombrie – 2 noiembrie 2018) că poluarea aerului este ”noul tutun”. Poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană și în Uniunea Europeană. Persoanele, mai ales cele din zonele urbane, sunt deosebit de expuse la acest risc. Principalii poluanți atmosferici sunt: particulele în suspensie (includ o gamă largă de substanțe, de la sarea de mare și polen până la agenți carcinogeni la om), dioxidul de azot (gaz toxic, de culoare brun-roșcat), dioxidul de sulf (gaz toxic, incolor, cu un miros pătrunzător), ozonul de la nivelul solului (denumit și ozon troposferic).
Surse de poluare ale aerului sunt:
• sistemul de încălzire a populației, sobe sau centrale cu combustibili solizi;
• activitatea industrială, centralele termoelectrice, șantiere de construcții;
• traficul rutier contribuie la poluarea aerului cu pulberile produse de pneurile mașinilor la frânare sau prin arderea incompletă a carburantului;
• depozite de deșeuri industriale și municipale.
Poluarea aerului agresează copiii, persoanele în vârstă şi pe cei care suferă de anumite afecţiuni. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt vulnerabili pentru că plămânii lor sunt în dezvoltare, iar țesutul pulmonar este mai sensibil în copilărie. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, provoacă tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație crescută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Proiectele Consiliului Județean Vrancea pentru creșterea calității aerului
În acest context, Consiliul Județean Vrancea are un rol important în ameliorarea condițiilor de mediu și în ceea ce privește calitatea aerului în județul nostru.
”Planul de menținere a calității aerului pentru județul Vrancea cuprinde mai multe investiții menite să aducă o îmbunătățire a calității vieții vrâncenilor, prin ameliorarea condițiilor de mediu, prin extinderea spațiilor verzi, împăduriri, realizarea de piste pentru biciclete și reabilitarea termică a clădirilor, pentru un consum redus de energie”, a precizat Cătălin Dumitru Toma, președintele CJ Vrancea.
Spațiile verzi – „plămânii oraşelor” – au capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului. Spaţiile verzi au rol în regularizarea temperaturii şi umidităţii aerului din oraşe şi în diminuarea zgomotului urban.
1. În cadrul proiectului ”Extinderea suprafețelor de spații verzi prin amenajarea terenurilor publice fără utilitate – Protejarea și întreținerea spațiilor verzi existente și amenajarea locurilor deschise pentru a deveni spații verzi S = 100 ha”, au fost realizate următoarele:
• Amenajarea Parcului Memoriei Naționale ”Stejarii Romîniei – 100 de ani de istorie și demnitate” RO MÂNRDIA în zona Mărășești, pe o suprafață de 81 ha, din care pe suprafața de 74 ha s-au plantat 335.000 de arbori din speciile stejar brumăriu, tei argintiu, jugastru și ulm de Turkestan – valoare la sfârșitul anului 2019 – 5.458.701 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 1.413.963 lei, în total 6.872.665 lei;
• ”Lucrări de instalare a vegetației forestiere pe o suprafață de 27,6 ha și de întreținere a acestuia până la realizarea stării de masiv” în zona Mărășești, în vecinătatea Parcului Memoriei Naționale – valoare la sfârșitul anului 2019 – 609.166 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 249.898 lei, în total 859.065 lei.
• În Crângul Petrești au fost plantați pe cca. 0,1 ha 250 puieți prunus nigra și 120 puieți platanoides globossum, cu o valoare totală de 125.078 lei.
2. În cadrul proiectului ”Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor instituționale” s-au realizat următoarele:
• ”Modernizare și dotare secție Ambulatoriu Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” din municipiul Focșani”– valoare la sfârșitul anului 2019 – 14.608 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 50.529 lei, în total 65.137 lei;
• ”Reabilitare energetică și lucrări conexe la secția de Pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani” – valoare la sfârșitul anului 2019 – 96.167 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 11.246 lei, în total 107.413 lei;
• ”Reabilitare energetică și lucrări conexe la Spitalul Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani – Secția Psihiatrie și Boli Infecțioase, Secția Dermatologie, ORL, Oftalmologie” – valoare la sfârșirul anului 2019 – 15.470 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 50 lei, în total 15.520.
• ”Reabilitarea și modernizarea Palatului Administrativ din municipiul Focșani” (Prefectura Putna)” – valoarea investiției a fost la sfârșitul anului 2019 – 10.026.038 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 3.086.238 lei, în total 13.112.277 lei.
• ”Reabilitarea și modernizarea Galeriilor de Artă din municipiul Focșani” valoarea investiției a fost la sfârșitul anului 2019 – 43.152 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 5.123 lei, în total 48.276 lei.
• ”Reabilitare și modernizare Complex Căprioara din municipiul Focșani” valoarea investiției a fost la sfârșitul anului 2019 – 9.209 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 6.997 lei, în total 16.206 lei.
• ”Reabilitarea și modernizarea corpurilor C5, C6, C7, str. Cuza Vodă, nr. 56, Municipiul Focșani” valoarea investiției a fost la sfârșitul anului 2019 – 83.016 lei, în primele 10 luni ale anului 2020 – 6.310 lei, în total 89.326 lei.
3. ”Implementare sistem de transport public cu biciclete – Realizarea Proiectului INTEGRAT “Implementarea unui sistem de transport durabil, realizarea infrastructurii necesare” – amenajare 10 km piste de biciclete și creare de parcări special amenajate”.
Prin Proiectul ”Amenajarea ariei de interes local Crâng Petrești și îmbunătățirea infrastructurii de acces” au fost construite 6.817 metri liniari piste pentru biciclete și au fost montate la intrarea în Crîngul Petrești două rastele metalice pentru biciclete, fiecare cu câte 14 locuri. Valoarea totală a acestor investiții a fost de 1.630.021 lei. Valoarea totală a proiectului, prin care au mai fost construite trotuare, amenajate alei și 280 locuri de parcare auto, a fost modernizat DC 144 pe o lungime de 1.225 ml, a fost de 20.353.855 lei (4.294.062 euro).
”Propunerile de măsuri privind menținerea calității aerului în județul Vrancea în perioada 2019-2023, aflate în sarcina Consiliului Județean, cuprind: extinderea suprafețelor de spații verzi prin amenajarea terenurilor publice fără utilitate, împădurirea pe anumite porțiuni a zonelor cu alunecări de teren și continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor instituționale”, a mai adăugat Cătălin Toma, șeful administrației județene.
PROMO
