Mi-aș fi dorit să nu mai scriu despre Mircea Cărtărescu, dar îl aduc din nou în atenția publicului din motive de… educație și de gramatică (estetica literară mai exact). Cărtărescu, pe care îl criticam anul trecut după ce-i sancționasem trei dezacorduri gramaticale jenante chiar și pentru un elev de clasa a VIII-a, a generat o cacofonie jenantă.
Probabil fiind obosit din cauza coșmarului care nu l-a lăsat să doarmă toată noaptea, MC a simțit nevoia să transmită „deontologilor” de la „gformedia” că e „puțin probabil ca contracandidatul Nicușor Dan să poată opri forțele antisistem” (n. r. – înroșirea ne aparține). Cacofonia este evidentă și nu poate fi scuzabilă.
Foto: Captură G4Media.
De data asta Cărtărescu nu mai poate invoca nici măcar faptul că a vrut să pară interesant ori atipic în materie de nuanțe și valențe literare postmoderniste sau că a folosit o „metaforă” în ton cu situația de ca ca o în care se regăsește favoritul său la prezidențiale. Pur și simplu, așa cum a demonstrat și cu alte ocazii, Cărtărescu are grave carențe în ceea ce privește estetica frazei. Acesta este adevăratul „coșmar” aruncat pe piață românilor, nu faptul că n-a putut el dormi toată noaptea, așa cum se plânge. Promovat pe criterii extrem de dubioase de-a lungul anilor, scos în față ori de câte ori a fost nevoie pentru impresionarea publicului în vreme de pandemie, război sau alegeri, Cărtărescu rămâne un semidoct de râsul lumii literare adevărate, un veșnic nepremiat Nobel cu care România defilează făcându-se de rușine.
Același MC s-a declarat șocat de rezultatele alegerilor, dovedind faptul că nu este doar restant la chestiuni legate de estetica frazei. El este și aerian. Nu știe pe ce lume trăiește. Nu vede realitatea din țară. Nu acceptă votul românilor, deci nu acceptă ideea de democrație! Iar când aduce vorba că Nicușor Dan nu ar putea opri „forțele antisistem”, recunoaște indirect existența unui sistem de care românii s-au săturat și pe care l-au sancționat la vot pe 24 noiembrie 2024, dar și pe 4 mai 2025.
Concluzionând, dragi elevi de gimnaziu și liceeni care ați aflat de la alții că M. Cărtărescu ar fi o valoare, vă rog să nu picați în capcana cacofoniilor scrise sau spuse de MC. „Ca contracandidatul…” reprezintă o cacofonie pe care trebuie să o evitați la orice examen. Dacă vă luați după Cărtărescu ați putea fi sancționați la corectură. 🤓 (Cristi IRIMIA)
PS: Cacofonia apare atunci când două silabe alăturate sună neplăcut, cel mai frecvent atunci când se întâlnesc „ca” + „c(a/o/u)” (ex. „ca copilul”, „ca corul”, „ca candidatul”). Deși uneori astfel de combinații sunt inevitabile în limba română și acceptate în context academic sau juridic, în scris și în exprimarea publică se recomandă evitarea lor pentru a păstra fluența și estetica discursului.
Ce spune AI despre expresia folosită de Cărtărescu:
Expresia „E puțin probabil ca contracandidatul Nicușor Dan…” conține o cacofonie clasică, generată de alăturarea „ca contra”, unde sunetul „ca” se repetă neplăcut.
De ce e considerată cacofonie:
Alăturarea „ca contra…” produce o sonoritate disonantă, evitabilă în limbajul jurnalistic, oficial sau elevat.
Chiar dacă nu încalcă vreo regulă gramaticală, afectează estetica frazei.
Variante de reformulare pentru evitarea cacofoniei:
„Este puțin probabil ca rivalul Nicușor Dan să poată opri…”
„Este puțin probabil ca adversarul politic Nicușor Dan să poată opri…”
„Sunt șanse reduse ca Nicușor Dan, contracandidat al forțelor antisistem, să le poată opri.”
PROMO
