Inginerul Viorel Ciubuc, atac dur la adresa justiției: ”Un fost securist, Petrache Cândea, care m-a persecutat ani la rând, este scos basma curată de Tribunalul Vrancea și Curtea de Apel Galați”

Inginerul Viorel Ciubuc (foto sus), urmărit prin Dosar de Urmărire Informativă (DUI) de către fosta securitate comunistă timp de 10 ani, acuză în termeni duri modul în care au fost soluționate dosarele în care l-a indicat pe fostul șef al Securității Vrancea de încălcarea drepturilor prevăzute de legislația României din perioada 1975 – 1985.

Pe 22.11.2018 inginerul Ciubuc se adresa Tribunalului Vrancea pentru obligarea lui Petrache Cândea la despăgubiri materiale și morale pentru prejudiciile suferite în perioada 1975 – 1985. Cererea i-a fost respinsă, iar în apel același lucru s-a întâmplat și la Curtea de Apel Galați. Recursul făcut la Înalta Curte avea să-i aducă un succes important, pentru că instanța supremă a decis că la Galați instanța nu a dat o hotărâre pe considerente clare, încălcând mai multe principii de drept.

În consecință, Înalta Curte a trimis dosarul în rejudecare la Galați, acolo unde un alt complet a respins, de asemenea, cererea formulată de Viorel Ciubuc.

”În rejudecare, instanța de apel, încălcând prevederile legale conform cărora după casare cu trimitere în rejudecare instanța de rejudecare este ținută să facă ceea ce i-a precizat instanța de recurs, adică Înalta Curte, a reiterat ideea avansată de instanța de fond și prima instanță de apel, fără a ține cont de cerințele formulate expres de către ÎCCJ. M-am aflat sub monitorizarea pârâtului Cândea în acea perioadă neagră din viața mea, iar urmărirea informativă coordonată de acesta a permis imixtiuni în viaţa mea personală, de la interceptări telefonice, interceptarea corespondenţei, limitarea liberei circulaţii, restricţionarea accesului în Ambasada SUA în 1984 etc. Mai mult, Cândea a făcut tot posibilul să-mi inventeze o faptă de natură penală, pentru a fi aruncat în închisoare, de unde nu aș mai fi ieșit vreodată. Cum pot decide acești pseudo-judecători că Petrache Cândea este nevinovat? Cum poate gira președintele României ceea ce se întâmplă în România cu privire la victimele fostei Securități?”, se întreabă inginerul Ciubuc.

Motivări halucinante ale Tribunalului Vrancea și ale Curții de Apel Galați

Judecătorii Rodica Savin (Tribunalul Vrancea), Luminița Cristea (foto dreapta) și Doru Benescu (foto stânga) – (Curtea de Apel Galați) au motivat că nu s-a probat că „reclamantul a făcut parte din segmentul de cetăţeni români care au simţit din plin şi în mod direct acţiunile intimidante, intruzive ale regimului comunist” și că ”acţiunile de monitorizare regăsite în dosarul personal al apelantului au fost aplicate unui număr mare de cetăţeni români”, de parcă aproape toți românii au avut dosar de urmărire informativă întocmit de fosta Securitate, timp de 10 ani, așa cum s-a întâmplat cu Viorel Ciubuc.

Înalta Curte a explicat pe înțelesul judecătorilor de mai sus că soluţia instanţei de apel, ”pe lângă conţinutul ei extrem de general, relevă şi o abordare contradictorie a cauzei, în ansamblu, întrucât acţiuni precum s-a admis că au fost cele desfăşurate sub coordonarea şi direcţia pârâtului – constând în interceptări telefonice, interceptarea corespondenţei, limitarea liberei circulaţii de deplasare sunt în sine intimidante şi intruzive într-un grad suficient de ridicat şi aveau un atare caracter chiar sub regimul politic anterior celui ce a funcţionat până în 1989, aceasta mai ales în condiţiile în care inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței şi al convorbirilor telefonice erau drepturi garantate constituţional (art. 32 şi 33 din Constituţia din 1965) prin Constituţia României de la acea vreme. Drept urmare sunt îndreptățite criticile reclamantului care a pretins că decizia instanţei de apel nesocoteşte dezlegările deciziilor civile din anul 2015”, an în care s-a hotărât definitiv și irevocabil că inginerul Viorel Ciubuc a fost persecutat politic.

„Atitudinea acestuia (n. r. – Viorel Ciubuc) faţă de regim, manifestată mai ales prin dorinţa sa de a părăsi ţara, lucru greu de acceptat în perioada comunistă de către autoritățile vremii, a dus la urmărirea informativă şi la o persecuţie politică prin îngrădirea dreptului său la exercitarea profesiei de inginer pe perioada 1.01.1975 – 9.07.1984 şi 11.07.- 16.07.1984”, se mai arată în hotărârea Înaltei Curți.

Din copiile înscrisurilor ataşate la dosar rezultă fără dubiu că recurentul-reclamant Ciubuc Viorel a fost urmărit informativ pe motive politice.

Astfel, ÎCCJ a obligat CA Galați să refacă judecata printr-o ”analiză care să privească faptele deduse judecăţii şi normele legale în raport de care s-a invocat caracterul lor ilicit, urmând ca instanţa de apel să stabilească în mod clar dacă se impune angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, astfel cum s-a solicitat sau, dacă o astfel de răspundere nu poate fi pusă în discuție la acest moment, care sunt cauzele şi argumentele de ordin juridic care se opun la aceasta, nefiind îngăduit ca nivelul de clarificare şi de analiză a litigiului de către instanța de apel să fie atât de considerabil diminuat în raport cu evaluarea realizată în judecata de primă instanţă, cât timp acţiunea a fost respinsă ca nefondată iar prin apel s-au dedus cercetării toate elementele factuale şi de drept ale speţei”, au precizat judecătoarele Lavinia Dascălu, Adina Nicolae și Lavinia Curelea (ÎCCJ).

Practic, Înalta Curte i-a ”urecheat” serios pe judecătorii Savin, Cristea și Benescu, spunându-le ”verde în față”, în limbaj juridic ce-i drept, că și-au bătut joc de dosarul pe care l-au avut pe rol, din punct de vedere al motivării.

Nu lipsit de importanță, chiar dacă nu are legătură directă cu dosarul actual, este faptul că în anul 2011 s-a constatat calitatea pârâtului Petrache Cândea de lucrător al Securității (calitatea de lucrător al Securității i-a fost stabilită în baza art. 2 lit. A din OUG 24/2008, conform Legii 293/2008), cu precizarea că nu orice angajat al Securității a fost declarat ”lucrător al Securității”, ci doar cei care prin activitatea lor au încălcat drepturile și libertățile prevăzute de legile în vigoare la acea vreme.

Culmea, instanța de apel a reliefat chiar ea, la un moment dat, că pârâtul-intimat a documentat, printre altele, împreună cu organele de miliție unele fapte de natură penală ”în vederea facilitării finalizării cazului”. Asta reprezintă încă o dovadă a nivelului de implicare pe care l-a avut Cândea în dosarul de urmărire informativă a inginerului Ciubuc.

”Cândea urmărea printr-o manevră diabolică inventarea unei fapte penală tocmai pentru că eu nu puteam fi ”agățat” altfel. Urmarea? M-ar fi aruncat în închisoare, acolo de unde puțini ieșeau teferi și nevătămați. Nu a reușit să mă arunce după gratii, dar m-a creat un prejudiciu prin tot ceea ce a făcut în cadrul dosarului de urmărire informativă”, a adăugat Ciubuc Viorel.

În dosarul cauzei există probe (înscrisuri) indubitabile din dosarul de urmărire aflat acum în arhiva CNSAS în care pot fi citite zeci de pagini scrise OLOGRAF de către pârâtul Cândea Petrache, cu propunerile concrete ale acestuia prin care se încălcau drepturile inginerului Ciubuc Viorel.

Într-un mod de-a dreptul revoltător, instanța de apel de la Galați a conchis că ”nu s-a probat că reclamantul a făcut parte din segmentul de cetățeni români care au simțit din plin și în mod direct acțiunile intimidante, intruzive ale regimului comunist”. După 10 ani de urmărire informativă, după 10 ani în care nu a mai putut fi remunerat conform pregătirii sale de inginer chimist (director la SGA), după 10 ani de încălcare a drepturilor prevăzute de Constituție, în contextul în care justiția din România a decis definitiv că a fost vorba de persecuție politică (conform deciziilor civile definitive din anul 2015), Curtea de Apel Galați îl pune acum pe inginerul Ciubuc pe același picior de egalitate cu milioane de români care nu au avut dosar de urmărire și care au putut ocupa funcții conform pregătirii lor profesionale (implicit să aibă venituri mai mari).

Cum s-a apărat Cândea la proces

Fostul securist a spus că raportat la art. 54 din Constituția României – jurământul de credință față de țară și popor – a acționat conform ordinelor primite de la superiori și că nu are nicio vină pentru că a apărat ”securitatea națională”.

”E ușor să dai vina pe superiori, așa cum face Cândea. În realitate, nu superiorii l-au pus să inventeze fapte penale la adresa mea. Chiar el, cu mânuța lui, a scris asta în dosarul de urmărire informativă. Monitorizarea efectuată de pârât și menținerea dosarului de urmărire în baza planurilor de acțiune dispuse prin propuneri concrete ale pârâtului au contribuit decisiv la imposibilitatea revenirii mele la locul de muncă, de unde fusesem forțat să-mi dau demisia (decizie asupra căreia am revenit în termen legal dar nu s-a ținut cont de acest lucru)”, a încheiat inginerul Ciubuc.

Acesta așteaptă acum judecarea la Înalta Curte a recursului pe care l-a făcut după decizia Curții de Apel Galați. ÎCCJ urmează să stabilească în perioada următoare, termenul la care va judeca recursul. Vom reveni cu detalii. (I. L.)

PROMO

​