Regimul juridic al publicității electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, așa cum a fost stabilit prin OUG nr. 1/2025, conține într-adevăr câteva „șopârle” care dacă sunt lăsate cu intenție atunci înseamnă o ticăloșie nedemocratică iar dacă sunt scăpate din greșeală atunci anunță o crasă și nescuzabilă ignoranță și lipsă de profesionalism.
Cert este că în lipsa corecțiilor legislative necesare acestea constituie un risc imediat pentru exercițiul drepturilor fundamentale la libertatea gândirii și a opiniilor și la liberă exprimare al cetățenilor în timpul campaniei electorale, indiferent că ei sunt simpli membri de partid, susținători sau votanți ai unui candidat, parte a electoratului în sensul larg sau, ca mine, simple persoane care nu sunt implicate în politică și alegeri dar care interacționează public în mediul digital și pe rețelele sociale. Mai mult, dacă aceste prevederi se vor aplica strict atunci în joc este chiar afectarea neconstituțională a dreptului cetățeanului de a alege liber, conform propriilor sale opinii și opțiuni pe care este liber sa le exprime în spațiul public cum dorește.
OUG 1/2025 își propune prin 2 articole să reglementeze mai strict conținutul publicității electorale din campania pentru alegerea președintelui care va avea primul tur pe 4 mai 2025.
În teorie totul sună frumos, respectiv se introduce explicit obligația semnalizării ca atare a materialelor de publicitate electorală, inclusiv cu identitatea celor care o plătesc și a tehnicilor de promovare, pe față sau ascunse, pe care le folosesc. În acest fel, evident doar teoretic, ar trebui să fie mai dificilă folosirea mecanismelor de publicitate și propagandă electorală mascată, adică acea formă de înșelăciune în masă prin care publicul este manipulat fără știința sa pentru a avea o opțiune politică sau alta.
1. Prima observație e că aceste restricții juridice se vor aplica doar în perioada campaniei electorale așa cum e declarată ea legal adică în perioada 4 aprilie -3 mai 2025
2. A doua observație este că aceste rigori suplimentare care și-ar propune, teoretic, doar transparentizarea acțiunilor politice se aplică întregii media, adică și celei tradiționale, indiferent că vorbim de televiziuni, radio-uri, presă scrisă sau online. Modalitățile tehnice de control vor trebui reglementate de CNA și AEP dar televiziunile și presa clasică nu scapă de aceste restricții, indiferent care a fost intenția inițială a Guvernului.
3. Reglementările sunt însă special gândite în primul rând pentru activitatea de publicitate electorală pe rețelele sociale. Reglementările se aplică atât rețelelor sociale foarte mari cât și oricărei alte rețele sociale, singurele limite fiind capacitatea de control pe care o au autoritățile statului.
Deja aici este o primă problemă gravă pentru că nu se face în nici un fel distincția între platformele sociale online care diseminează informații către publicul larg (facebook, you tube, tik tok) și rețelele în care informațiile circulă în grupuri (watssup, telegram, signal).
4. Ordonanța stabilește în primul rând că nici un actor politic nu mai poate face publicitate sau propagandă electorală unui candidat la alegerile pentru președintele României dacă nu respectă reguli stricte de transparență, arătând explicit că face publicitate și indicând sursele de finanțare. Definiția de actor politic este preluată din legislația europeană (Regulamentul (UE) 2024/900 din 13.03.2024) și înseamnă în primul rând orice politician, candidat, partid politic, senator, deputat, consilier județean sau local, membru al Guvernului sau în general parte a administrației publice locale sau centrale.
Toți aceștia nu mai pot plasa, promova, publica, distribui sau difuza, prin niciunul din canalele arătate mai sus (tv, scrise sau online), nici un fel de „material publicitar politic” decât în condițiile în care ei sau editorul (postul de televiziune, rețeaua socială) nu le semnalizează ca atare, însoțite de sursele de finanțare. Dacă o fac săvârșesc o contravenție, vor fi sancționați atât ei cât și editorii și publisher-ii iar materiale vor fi eliminate.
Pentru că am convingerea că PSD-PNL-UDMR nu au dorit să-și saboteze propriile campanii electorale și membrii de partid, sunt convins că fie aceste prevederi nu se vor aplica în practică, fie modificarea lor va constitui o prioritate, după ce vor realiză ce aberație legislativă au produs.
5. Din neștiință sau rea credință, autorii OUG-ului au preluat din legislația europeană și includerea în noțiunea de „actor politic” a oricărei persoane obișnuită care ar „acționa în numele” unui actor politic în sensul restrâns (deci a unui candidat sau partid politic, în scopul convingerii publicului să voteze cu cineva). Sintagma orice persoană „care acționează în numele” unui actor politic este vagă și lasă loc prin interpretare să fie aplicată oricărei persoane care își asumă personal să susțină prin mesaje publice un candidat. În limbajul juridic românesc a acționa în numele unui candidat nu presupune obligatoriu un contract sau vreo formă de reprezentare expresă, iar prin interpretare poți extinde înțelesul la orice persoană care își exprima doar sprijinul și fowardeaza mesaje de publicitate electorală nemarcata.
6. Că e posibil ca la mijloc să nu fie doar prostie și nepricepere tehnică rezultă din faptul că ordonanța prevede că pentru mesajele politice în sprijinul unui candidat care nu respectă criteriile de transparența amenzile contravenționale se pot da nu numai candidatului, partidului politic sau reprezentanților lor legali ci și oricăror altor persoane, deci persoanele fizice obișnuite.
7. Procedura de sancționare prevede că AEP-ul aplică amenzi contravenționale oricui încalcă dispozițiile de mai sus și că Biroul Electoral Central va soluționa toate contestațiile formulate față de desfășurarea publicității electorale în afara transparenței așa cum e reglementată. BEC-ul va putea dispune eliminarea tuturor materialelor de publicitate electorală nelegală prin mecanisme tehnice care probabil vor fi imposibil de pus în practică, pentru că nu le avem nici măcar la nivelul UE.
8. Indiferent că deciziile de eliminare a materialelor de publicitate electorală ale BEC vor fi puse sau nu în practică (adică eliminate de facebook, tik tok ș.a.), reamintesc că prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024 CCR a constatat că încălcarea legislației privind desfășurarea campaniei electorale de către un candidat, chiar nesusținută de decizii de sancționare ale AEP sau în justiție, reprezintă o formă de denaturare a alegerilor care poate duce la anularea întregului proces electoral.
Preluare de pe contul de FB al avocatului Adrian Toni Neacșu.