Inspectoratele Județene de Poliție din România au emis comunicate de presă pentru a clarifica situațiile în care șoferii vor fi testați cu aparatele DrugTest, precizându-se că vor fi vizați cei identificați în trafic având:
a) sancțiuni contravenționale aplicate, în mod repetat, în ultimii 3 ani, pentru săvârșirea contravenţiei de conducere sub influența băuturilor alcoolice;
b) a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive, a consumat alcool sau alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație, a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de probe biologice, a săvârșit infracțiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri;
c) în vehicul recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice şi care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive;
d) un comportament nefiresc, care poate fi generat de consumul de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive.
Evident, măsura testării este benefică, pe fondul cauzei, însă ea vine la pachet cu câteva situații nerezolvate încă de statul român, astfel:
* 20% din analizele de sânge făcute la IML-uri au infirmat rezultatele aparatelor DrugTest. Procentul este unul foarte mare. Practic, 20 de șoferi dintr-o 100 au rămas fără permis deși nu ar fi trebuit să treacă prin acest calvar, cu consecințe grave asupra situației lor economice (mulți depind de permis pentru a-și câștiga existența).
- Statul român nu are capacitatea să ofere rapid (maximum 48 de ore) rezultatele analizelor de sânge celor cărora le iese pozitiv testul inițial.
- Comportamentul nefiresc poate fi interpretat diferit de la un agent de poliție la altul, astfel încât, realist vorbind, orice șofer poate fi testat, nu doar anumite categorii de șoferi.
În condițiile acestor argumente, protestele online ale șoferilor sunt justificate, deoarece statul trebuie să rezolve mai întâi problemele de mai sus, după care să adopte o măsură legislativă. (Ana G. I.)